Din
punct de vedere geografic: Lacul Cuejdel este situat
în bazinul Cuejdiului, afluent al Bistriţei pe stânga, la
circa 20 km nord-vest de oraş. Bazinul hidrografic al
Cuejdiului ( suprafaţa: 98 km2, lungime: 24 k) s-a
dezvoltat pe versantul estic al Munţilor Stânişoara, cursul
inferior, începând de la intrarea în Piatra Neamţ, marcând
aproximativ limita dintre zona montană şi cea subcarpatică (Depresiunea Cracău – Bistriţa).
Lacul
Cuejdel s-a format pe afluentul cu acelaşi nume de pe
partea stângă a râului Cuejdiu. Limitele subbazinului de
alimentare a lacului sunt reprezentate de Vârful Tarniţelor
(1081 m) şi Masivul Gârcina (873 m ) la nord; culmea şi
Vârful Muncelul (1067 m) la est; Dealul Crucii şi Piciorul
Rotund la vest. Lacul Cuejdel este alungit în lungul văii
principale, pe direcţia nordvest – sudest, iar la
confluenţa principalilor tributari, pârâurile Cuejdel şi
Glodu, se ramifică pe cele două văi, cu extinderea mai mare
pe valea principală. Este, după Lacu Roşu, cel de-al
doilea lac de baraj natural din acest bazin hidrografic. Are
la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni, cu o
suprafaţă de peste 35 ha, care a afectat versantul stâng al
văii Cuejdiului, în mai multe etape, începând din anul 1978
şi până în anul 1991 când masa alunecării de teren a barat
în totalitate albia pârâului, favorizând acumularea apei.
Din
punct de vedere al încadrării administrativ
- teritoriale:
lacul Cuejdel este situat în partea de nord a teritoriului
administrativ al comunei Gârcina, situată la nord-vest de
municipiul Piatra Neamţ.
Din
punct de vedere al folosinţei: Lacul Cuejdel este un lac
de baraj natural, de aceeaşi origine ca şi binecunoscutul
Lacu Roşu. Fiind mai puţin cunoscut şi popularizat
constituie, mai ales pentru locuitorii din zona Piatra
Neamţ, un punct de atracţie deosebit (drumeţii, pescuit).
Terenurile de pe versanţii care mărginesc chiuveta lacustră
sunt impăduriţi şi sunt sub administrarea ROMSILVA.
Datorită
precipitaţiilor abundente, care s-au produs în
primăvara şi vara anului 199, procesul de alunecare s-a reluat şi
amplificat. Astfel, fundul albiei pârâului Cuejdel, cuprins
între km 0,5 şi 1,5 amonte de confluenţa Cuejdiului, a fost
umplut cu materiale provenite de pe versant, prin alunecare.
În anumite sectoare acest proces a antrenat, în mod violent,
pe lângă materiale deluviale şi strate de roci şi copaci,
astfel încât grosimea depozitelor alunecate variază între 5
şi 25 m. Deluviile care nu au fost dispuse uniform în lungul
văii au generat apariţia, în sectoarele neocupate complet, a
încă patru lacuri mai mici ale căror suprafeţe variază în
jurul a câtorva sute de metri pătraţi.
În
sectorul în care s-a format barajul principal (cu înălţimea
cuprinsă între 25 şi 30 m şi lungime de circa 80 m) care aînchis albia
pârâului, valea prezintă un sector maiîngust,
fapt ce a favorizat procesul de închidere. Scurgerea apei
din cuveta laculu în continuare prin albia
pârâului Cuejdel
se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox. 3 m
situata la contactul barajului cu versantul drept al văii.
Infiltraţiile prin baraj, din primii 2 – 3 ani de la formarea
lacului, au încetat în ultimii ani, mai ales ca urmare a
tasării materialului.
FLORA ŞI FAUNA DIN ZONĂ
Înainte
de toate trebuie mentionat faptul ca lacul prezinta un real
interes ştiinţific, aparitia lui producând şi modificări ale
ecosistemului zonei.În acest sens, menţionăm că lacul a fost
populat cu păstrăv, ceea ce suscită interes pentru pescari.
În
continuare, în cadrul conspectului floristic şi faunistic
din bazinul pârăului Cuejdel (inclusiv lacul Cuejdel),
speciile ameninţate sunt subliniate în funcţie de
nominalizarea şi încadrarea lor în:
-
LISTA
ROŞIE A PLANTELOR SUPERIOARE DIN ROMÂNIA, astfel :
R –
rare : taxoni cu populaţie mondială mică, care în prezent nu
sunt ameninţate dar care se află sub risc – ca urmare a
arealului lor restrictiv;
V –
vulnerabile : taxoni consideraţi a fi gata a trece
în
categoria E (periclitate) în viitorul apropiat, dacă
factorii cauzali continuă să opereze;
K – insuficient cunoscut : taxoni care sunt
suspectaţi dar nu sunt în mod hotărât cunoscuţi că ar face
parte din una din categoriile de mai sus.
Fauna:
În zona
învecinată cu lacul Cuejdel, pe versanţii împăduriţi din
jur: Vârful Muncel (la est), Dealul Crucii şi Piciorul
Rotund (la vest) şi Vârful Tarniţelor – Masivul Gârcina (la
nord) se poate întâlni ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus). Alte specii de mamifere prezente
în zona:
lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistreţul
(Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus ), iepurele (Lepus europaeus), dihorul (Putorius putorius), viezurele (Meles meles), pârşul ( Glis glis, Muscardinus avellanarius),
veveriţa (Sciurus vulgaris) s.a.
Mai multe
informatii se găsesc pe pagina realizată de ONG Amonit
|
